„Munca de oriunde": Aspecte legale

17. Mai 2021

De la începutul pandemiei de coronavirus, majoritatea companiilor și-au îndemnat angajații să lucreze de acasă pentru a se conforma măsurilor de distanțare socială.

Unele companii au sugerat chiar că munca de acasă ar putea deveni „noul normal", în timp ce munca la birou s-ar putea transforma într-o opțiune.

Dacă însă angajații se plictisesc de aceiași patru pereți, li se permite să lucreze la distanță dintr-o altă țară? Deși „munca de oriunde" ar putea deveni parte a strategiei de retenție a multor companii în viitorul apropiat, angajatorii ar trebui să clarifice în prealabil ce implicații legale și fiscale suplimentare ar putea avea munca la distanță din străinătate pentru companie și telesalariat.

1. Implicații legale
Formalități de imigrare în țara gazdă
Cetățenii români pot intra și rămâne pe teritoriul oricărui stat UE/ SEE/ Elveției în conformitate cu dreptul la liberă circulație și ședere acordat în conformitate cu dispozițiile europene. Dacă șederea angajaților se prelungește pentru o perioadă mai mare de 3 luni, vor trebui să își înregistreze reședința (pentru a obține un certificat de înregistrare) în țara gazdă.

Dacă un angajat dorește să lucreze într-o țară din afara UE/ SEE, restricțiile impuse de țara gazdă (de exemplu, obținerea unei vize, a unui permis de muncă și / sau a unui permis de ședere) vor trebui luate în considerare.
În contextul pandemiei actuale, unele state au implementat o procedură simplificată pentru șederea și prestarea muncii la distanță pe teritoriul lor. Printre statele care astăzi facilitează procesul de imigrație în acest scop se numără Barbados, Bermuda, Dubai, Estonia, Georgia, Mauritius și Mexic.

Condiții de muncă
Angajații care lucrează la distanță în străinătate, chiar și pentru perioade scurte de timp, pot fi supuși reglementărilor locale privind condițiile de muncă în țara gazdă (de exemplu, cu privire la orele maxime de lucru și perioadele minime de odihnă, durata minimă a concediului anual plătit, salariul minim etc.).

În ceea ce privește Directiva europeană privind detașarea lucrătorilor („Directiva"), aceasta nu a fost concepută pentru a acoperi situația angajaților care lucrează la distanță într-o altă țară UE/ SEE. Astfel, Directiva se aplică de regulă angajaților detașați temporar într-o altă țară UE/ SEE (la o companie din grup sau la un client) în cadrul prestării de servicii transnaționale. Cu toate acestea, există țări UE/ SEE care prevăd în mod expres că Directiva, astfel cum a fost implementată în acel stat, se va aplica din prima zi oricărui angajat care lucrează temporar în acea țară (de exemplu, Belgia, Franța).

Sănătate și securitate
Angajatorul are datoria de a proteja sănătatea și securitatea angajaților săi, indiferent de locul unde lucrează. Astfel, pe lângă obligațiile specifice privind securitatea și sănătatea în muncă reglementate de Legea 81/2018 privind telemunca și de Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, angajatorul trebuie să se asigure că respectă cerințele locale ale țării gazdă.

În contextul pandemiei actuale, angajatorii vor trebui să ia în considerare și restricțiile de călătorie aplicabile (de exemplu, perioadele de carantină) atât în țara gazdă, cât și la întoarcerea lor în România.

Securitatea datelor
Munca la distanță poate ridica, de asemenea, probleme de securitate a datelor. Dispozitivele mobile, rețelele wireless și chiar divulgarea accidentală a datelor în spațiile publice pot expune angajatorul unor vulnerabilități nedorite. Astfel, angajatorul trebuie să se asigure că are politici și instrucțiuni de securitate în vigoare pentru a preveni pierderea datelor.

În plus, dacă rolul unui angajat implică prelucrarea datelor cu caracter personal, acest lucru ar putea da naștere la probleme de protecție a datelor, mai ales dacă angajatul intenționează să lucreze dintr-o țară din afara UE / SEE care nu este acoperită de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și alte legi ale UE privind confidențialitatea datelor. Se recomandă, de asemenea, o analiză atentă a unui posibil transfer de date către SUA, în special după invalidarea „Scutului de confidențialitate" de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, deoarece nu mai este considerat un mecanism valid pentru îndeplinirea cerințelor legale UE / SEE atunci când se transferă date cu caracter personal din Uniunea Europeană în Statele Unite.

2. Viitorul lucrătorilor la distanță
Acest fenomen relativ nou al lucrătorilor la distanță a fost prezis cu peste 20 de ani în urmă de tehnologul japonez Tsugio Makimoto, care a scris că munca la distanță va forța națiunile „să concureze pentru cetățeni" și că nomadismul digital va determina „scăderea materialismului și a naționalismului ".

Profeția sa se împlinește și ne așteptăm pe deplin să vedem mult mai multe națiuni deschizându-și granițele către acești „cetățeni ai lumii" care pot lucra de la distanță de la laptopurile lor în anii următori.

*****
Andreea Suciu, Managing Partner Suciu I The Employment Law Firm
suciu-employmentlaw.ro/

verwandte Dokumente

• Suciu.png (PNG 2.1 kb)

Kurzarbeit: îmbunătățire semnificativă a reglementărilor »